În „Moartea Iluziei”, Maria Cernat arată că puterea modernă se sprijină (mai ales) pe narațiune. De la începutul secolului XX, SUA au perfecționat propaganda ca instrument democratic: nu prin constrângere brutală, ci prin persuasiune, cultură populară și controlul subtil al informației acceptabile.
Articolul urmărește cum imperiul devine invizibil prin limbaj: expansiunea e numită democrație, interesul strategic devine progres, iar propaganda capătă aura obiectivității academice. Hollywood-ul, industria culturală și discursul „liderilor de opinie” contribuie la normalizarea violenței ca soluție și la depolitizarea problemelor structurale.
Un punct-cheie este instrumentalizarea ideii de „teorie a conspirației” pentru a delegitima critica rațională. Amestecarea intenționată a întrebărilor legitime cu ipoteze bizare erodează încrederea publică și produce efectul invers: radicalizarea și ruptura totală față de narațiunea oficială.
Momentul Venezuela marchează fisura simbolică majoră. O declarație directă despre resurse spulberă o iluzie construită timp de un secol. Chiar dacă puterea materială rămâne, masca narativă cade, iar credibilitatea devine greu de recuperat.
Articolul integral poate fi citit aici: https://baricadaromania.substack.com/p/moartea-iluziei
