Pe 20 octombrie 2024, moldovenii au fost chemați la urne pentru a decide dacă susțin un amendament constituțional care vizează integrarea europeană în cadrul legislativ fundamental al țării. Rezultatele au fost surprinzătoare – diferența dintre opțiunile „da” și „nu” a fost extrem de mică, cu doar câteva mii de voturi separând cele două variante.
În paralel, aveau loc și alegeri prezidențiale, cu actuala președintă Maia Sandu căutând să obțină un nou mandat. Comentarile politice sugerează că Maia Sandu ar fi organizat acest referendum pro-UE pentru a-și întări poziția ca liderul capabil să ghideze Moldova spre Europa. Totuși, marja strânsă de câștig a ridicat mai multe întrebări despre cât de puternică este susținerea publicului pentru acest drum.
Rusia, adesea văzută ca un adversar istoric al Moldovei, este acuzată de influențarea rezultatului, dar este oare interferența externă singurul factor care explică această diferență mică? Pentru a înțelege mai bine implicațiile profunde ale referendumului și contextul politic al Moldovei, l-am invitat pe Vitalie Sprânceană, activist și fondator al platformei Plazforma, pentru a-și împărtăși părerile. Analiza sa aruncă o lumină clară asupra dinamicii complexe care modelează peisajul politic al Moldovei.
Pentru mai multe detalii și pentru a asculta perspectiva expertului Vitalie Sprânceană, urmăriți interviul complet.
